luni, 27 februarie 2012

AcZ la Absolut

Atat de multe personalitati are AcZ a mea incat uneori ma incurc in ele. Dar cea mai de pret, in zilele in care te simti naspa si crezi ca n-ai nici o sansa la un ras copios, e acea personalitate a ei cu performante inegalabile cand se pune problema astfel: “care din noi a batut un nou record”. Atunci iese la suprafata o AcZ mica, firava, cu o claie de par negru pe un capsor atat micut incat abia il gasesti. Cu o voce subtire, o mana in aer si un zambet tamp zice: “Eu! Eu! Sa va povestesc eu ce am mai patit. P-asta n-o stiti sigur! Stati jos, ca vine.”
Acum apar si eu aici cu o mana in aer si zic: “Te parasc! ABSOLUT!”.
AcZ cea firava e o intarziata recunoscuta de toata lumea. Tot ea e si cea mai capabila sa:
- spuna ca ea nu stia nimic despre faptul ca s-a schimbat ora de 2 zile si sa o crezi dupa ce ai asteptat-o 60 de minute in frig. Draga mea nu-i deloc imposibil daca iti iei concediu 2 zile si dormi. Dar e ciudat cum totusi nu te-a pus pe ganduri faptul ca programul din ziar nu se potrivea cu cel de la tv. Te banuiesc ca ai inchis programul si ai zis : “Niste idioti. Nu stiu nici sa scrie un amarat de program. Eu fac FG-uri, cercetari si statistici complicate si astia nici dupa dictare nu stiu sa scrie.”;
- sa iti spuna senin ca ea nu intelege cum s-a imbatat de la berea fara alcool. Iti zic eu imediat: ai uitat sa mentionezi ca o vrei fara alcool. Go Marley! ;) ;
- sa plece cu sticla de alcool plina ¾ , dintr-un club si sa o introduca intr-un alt club fluturand-o nonsalant prin fata bodyguardului. “Nimic nu se iroseste. E pacat de munca alora care au imbuteliat-o si de a celor de la distilerie.” Te cred. Deci cu ce taxi ai mers tu in seara aia? Dupa 30 de min de lectii de soferie cu tine sunt curioasa sa vad daca taximetristul a imbunatatit tehnicile de condus;
- sa agate pe strada oameni pentru o cercetare spunandu-le ca e intr-un mare rahat. Si pe deasupra sa mai fie si un grup de fix atatea persoane cate avea nevoie si disponibil. Auzi tu ce-ai mancat in copilarie? “Ciocolata” in cantitati industriale?;
- sa aiba accident cu motorul pentru ca o cretina deschide portiera fara sa se asigure, sa zboare de pe motor si inainte sa lesine sa-i spuna imbecilei, tinand telefonul in mana: “Vino putin mai aproape te rog. Ha! Ti-am facut poza proasto! Atat iti trebuie, sa incerci sa fugi!” Bineinteles ca dupa un salt maret in trafic a scapat doar, spre fericirea tuturor, doar cu degetul mare de la picior luxat;
- sa foloseasca o strecuratoare pentru ceai ca sa isi strecoare verdeata si legumele din supa. Mai bine incalzesti niste apa sau faci un ceai. Iti fac eu unul de leustean, imi iese perfect. Am si martori ca-i bun.

Esti un fenomen invers proportional cu statura. D-asta nu-mi explic nici pana in ziua de azi cum de esti singura persoana (pe care o cunosc eu), capabila sa rateze ditamai panoul publicitar care-i pe pasarela de la Victoriei. Ce-i drept, nu l-ai ratat decat cu privirea. Panoul s-a dovedit invizibil pentru ochii tai mari si negri, dar foarte vizibil pentru frunte. Singurul om care a venit la acel curs plin de sange in par si care se intreba de ce simte rece unde-i incepe fruntea. N-avusesesi timp sa pui mana la cap sa vezi ce s-a intamplat si nici nu ai inteles de ce toata lumea din metrou se uita ciudat la tine.  
Auzi AcZ o singura intrebare am dupa atatia ani: Ai sarit ca sa-l lovesti? Pare cam sus pentru tine si sigur n-aveai tocuri in ziua aia.
Esti una la un milion! ABSOLUT!!!!

vineri, 18 noiembrie 2011

Azi, de ziua ta...


...pentru ca esti prietena mea si cititoare fidela (ptiu...un + si pentru ca esti singurul om in viata care promoveaza blogul asta pe toate canalele chiar si cand eu refuz sa o fac), dar si pentru ca n-am gasit inca masina aia care face bani, pomul in care cresc sau modalitatea prin care altii zici ca ii c*c* zilnic, m-am decis sa c*c o postare si sa te fac de cacao de ziua ta. Asadar si prin urmare - pentru ca pot si tu nu ai ce face in privinta asta am sa scriu despre:
- “Sus pe boxe! Sus pe boxe!”. Ia zi tu cine cadea cu gratie si paralizie in spatiul gol dintre boxe??? Noroc ca te-au echilibrat tocurile. Mi-era teama ca daca ai fi avut adidasi riscai sa iti sucesti glezna.
- Sunt mandra pentru ca te cunosc - esti singura persoana capabila sa alerge pe tocuri, si la fel de capabila sa-si suceasca piciorul in adidasi, mergand agale pe strada. Esti o diva!
- Mandra stea esti tu, mah! Ia sa-mi zici tu mie care-i unica persoana capabila sa se tag-uiasca in pozele din club in conditiile in care toti ceilalti dau “report this picture”, il ameninta pe fotograf cu indesarea aparatului in zone pe care nici soarele nu doreste sa le vada, ii promit managerului ca nu vor mai pune piciorul in club niciodata si fac conferinte telefonice si preinfarct cand vad pozele cu pricina. Sa auzim cine?!?
- Cine imi promite mie zile lungi la piscina? Cine ma face pe mine sa car dintr-o parte a orasului ditamai bagajul pt un week-end de pomina, pentru ca in final totul sa se transforme intr-un mare stat in casa cu o iesire in clubul de langa mine? Cine? Oare cine? Te tin minte, sa stii!
- Cine ia o lecitina ca sa nu uite sa se trezeasca dimineata si inca o lecitina ca sa nu uite sa o ia pe prima. Si cine are totusi nevoie de reminder la telefon ca sa nu uite sa ia cele doua lecitine? Nu tu! Am zis! Nu TU!
- De ziua ta eu nu merg la “buntzi-buntzi” pentru ca no tengo chestiile alea care face lumea sa se invarte...zi-le mah, cum ii zice la draciile alea???!!> Apreciez ca ai reusit sa vii dupa ce ai prins toate semafoarele din oras pe rosu si soferul s-a pierdut ca asa-i viata: de la o iesire a orasului la cealalta e drum lung si anevoios. Si un mare + si pentru ca ai uitat ca se schimbase ora. Alt + pentru ca dupa primul pahar de vodca ne strigai pe toti astfel: “Be gu mini, bah!!!”. Nu-i nimic, noi te iubim si asa si d-asta dupa inca 2 pahare ti-am pus apa cu suc de portocale. Na, ca ti-am zis.
- Ia un credit de 5 euro. Sa nu-ti activezi extra-optiunea cu el. Asta-i pentru consumat in urmatoarele 5 minute dupa ce l-ai primit. Preferabil in alta retea decat a ta. Acu’ n-ai credit nici de apel. Nu-i nimic. Pentru ca te iubim, te verificam pe rand, la ore fixe. Da’ nici alt credit nu-ti mai dam pe mana. Venim si-l activam noi, sa fim siguri.
- Cine are la sonerie o melodie duioasa cu papagali, capabila sa scoale si pe Maria-Antoaneta din morti, si un papagal care atunci cand se infiinteaza la usa ii cade degetul pe sonerie si ii intepeneste acolo de zici ca si un deget poate sa faca hernie de disc??? Eu nu! Tu, DA!

Hai, LA MULTI ANI! Sa traiesti mult si bine! Sa ma umpli de spume in continuare! Sa ma scoti la un suc pe bonuri! Sa vina ziua in care dupa ce joci la loto un bilet fara nici un numar bun, iti amintesti ca ai in portofel biletul castigator de luna trecuta! Sa afli ce inseamna “God bless you, as you!”. Sa nu uiti sa iti iei lecitina! Sa te distrezi de ziua ta ca niciodata pana acum!
Si pentru ca iti plac Robotzi iti spun sincer ca maine seara daca nu platesti tu: “Te p*s pe frunte cand dormi!”, c-asa-i intre prieteni! N-ai sti ce-s dusmanii daca n-ai avea prieteni. :P

joi, 17 noiembrie 2011

Ocolul centurii in 80 de minute si milostenia lui Pokemon

Daca iesi prin Colentina cu directia clara in cap Cernica, ai grija sa faci stanga nu dreapta. In ziua in care am plecat impreuna cu cativa prieteni la Cernica, gps-ul din dotare era in greva, indicatoarele rutiere probabil erau undeva pe la fier vechi ca sa puna o paine pe masa vreunei familii de rromani amarati care nu aveau chef sa-si amaneteze aurul, iar muschii soferului au tras repede de volan cu directia dreapta. De la momentul in care muschii lui au tras dreapta si pana la momentul in care am ajuns in exact acelasi punct au trecut fix 80 de minute. Sa dam vreo 10 minute din cele 80, unui camion care nu avea voie sa circule prin oras si putem sa spunem linistiti ca undeva intre 70 si 80 de minute e timpul corect pentru un ocol al Centurii Bucurestiului.
Mi-am amintit aceasta intamplare pentru ca s-a petrecut in preajma sarbatorilor Pascale si cum mai e putin pana la Craciun mi se pare destul de potrivita caci pana la final implica si ceva capete mai mult sau mai putin bisericesti, cativa oameni ai legii si bineinteles un val de credinciosi care se “trezesc” si isi pun crucea la gat, in special, in aceste perioade pline de bunatate si iubire pentru aproapele lor. Imi este mult prea lene sa pun ghilimele in toate locurile in care ar trebui, dar am incredere ca veti sti instinctiv unde se potrivesc (mai ales aceia dintre voi care ma cunoasteti).
E posbil chiar si intr-un loc cum este Manastirea Cernica sa dai si sa primesti o milostenie, eventual una pentru un Iphone. E cu atat mai probabil, sa se intample asa ceva, daca te duci intr-o zi de duminica cand nu mai sunt decat 2 saptamani pana la marea sarbatoare.
Cand am ajuns la Cernica intr-un final glorios, era deja ora 19.00 dar coada la intrarea in Manastire era cu mult mai mare decat dorea sa cuprinda si sa conceapa posibil privirea mea. Ne-am luat frumos adio de la pupat icoana si am facut o cruce insotita de un “Doamne ajuta!” de la o departare de aprox 10 metri de usa caci nu ne dadea pace gandul sumbru ca luni la prima ora trebuia sa fim la birou iar coada nu parea sa se micsoreze foarte curand. Am ales o plimbare “romantica” prin cimitir si cate un cavou de caciula (verificam “piata” pentru viitor) caci ne-au atras mai ales cele mobilate cu un fotoliu, o canapea, o lampa cu gaz - imi pare rau ca nu-mi amintesc daca era si vreo carte pe acolo, dar probabil ca o luase locatarul cu el sa o termine inainte de sosirea urmatorului vizitator viu si cu chef de palavrageala.
Dupa ce am terminat plimbarea romantica si am demontat teoria pe care tantarii o aplicau pe noi cu inversunare - cum ca un roi intreg de-al lor ar putea sa suga tot sangele din 4 oameni (fiind tantari de cimitir probabil se credeau vampiri) - am vrut sa iesim si sa luam directia corecta catre Bucuresti. La bariera insa, hop in fata noastra se iveste - nu un sol de pace ci un calugar micut si cam schilod cu o agenda care parea sa ii indoaie mana stanga sub greutatea ei. Ne opreste zambind si ne intreaba cu o voce calma: “Nu ati dori sa faceti o milostenie pentru biserica X, acum in preajma sarbatorilor [...]?”. Eu il ocolesc cu dibacie caci singurii bani pe care ii dau la preoti sunt cei din cutia milei si cei pe care ii pun in mana preotului pe care il vad ca slujeste in biserica, in nici un caz celui de pe strada. AcZ idem. Doar Pokemon si dl UG au intampinat o problema in a-l ocoli caci fiind nitel mai mari decat noi si mai putin agili au pierdut momentul. Pokemon, bisericos din fire (ideea de a vizita si respira aer de Cernica i-a apartinut in proportie de 150%) a scos repede portofelul si i-a dat 11 lei caci s-a gandit sa spele nu doar pacatele lui ci si pe ale noastre, ceilalti 3 pacatosi care-l insoteam. I-a dictat numele noastre calugarului care le trecea atent si incet in agenda si da sa plece cand...cu un scaaaartz de roti, un Logan cu 2 jandarmi se opreste fix in dreptul lui. Jandarmii (2m/2m) il inhata pe micutul calugar de sutana si il tarasc la masina in timp ce ii explicau cum un preot cu drept de practica la Cernica l-a reclamat pentru inselatorie a mia oara in cele 4 luni de cand incepuse 2011. Aparent, calugarul nostru, nici macar student la teologie nu era. AcZ din blonda cu ten alb si ochi albastri capata un rosu aprins in obraji, flacari in privire, fum pe nari si urechi si calota ca in desenele animate, din aia care se desprinde de restul capului la nervi si gura nu-i mai vocifera nimic altceva decat: “Pokemon, idiotule! Uite cum se duce pachetul meu de tigari! Imbecilule! Ai vazut ce HTC Desire a scos silfidul ala de sub sutana odata cu buletinul?!? Ala stie sa faca bani de mobil si io umblu cu rahatul asta din care mai cade cate o bucatica de cate ori il folosesc. Sa-mi aduci banii inapoi ca de nu, te omor pana acasa. Mereu dai bani la toti popii....da-mi mie ca oricum mai toate pacatele tale ma implica! Te iert io, desteptule! Acu’, adu-mi banii de la ala!” Intra Pokemon in vorba cu jandarmii si ii intreaba ce se intampla cu “dl calugar care nu e calugar de fapt” si cum ar putea el sa-si recupereze banii. I se explica frumos ca poate face o plangere impotriva lui si astfel recupera echivalentul pachetului de tigari si mare parte din demnitate.
AcZ n-a putut sa conceapa asa un raspuns astfel incat ne-a trimis pe noi la magazinul de suveniruri si s-a dus la “o tigara”. De fapt se dusese sa-l “fumeze” pe silfid si eventual sa-l usuce in bataie, daca jandarmii ar fi fost suficient de draguti sa intoarca privirea pret de 5 minute.
Cand am ajuns la masina, AcZ ii flutura glorioasa lui Pokemon o bratara si inca un obiect bisericesc si ii suiera “dulce” printre dinti:
“Na ma Pokemon, da-i mamei tale astea ca au facut 11 lei, pacatosule si au venit de la o batrana cu legitimatie si un dosar plin cu acte stampilate de Patriarhie. I-am rugat pe jandarmi sa ma lase sa-i zic 2 vorbe silfidului inainte sa-l duca la sectie.”
“Si ce i-ai zis iubito???”
“Auzi, parinte, nu faci si tu o milostenie? Da si mie 11 lei sa-mi iau un Iphone sau macar un HTc ca al tau. Cam cat ti-a luat tie sa strangi bani pentru ala? Unde-i vadul mai mare? La bisericile de aici sau in oras? Si vezi sa te cauti de aia 11 lei cat raspunzi la intrebari ca de nu, am eu grija sa musti tetiera de la scaunul lu’ domnu’ sofer.”
La intoarcere muschii soferului din dotare au luat-o in dreapta corecta si am facut doar 20 de min pana in Colentina.

PS: Vrea careva sa mearga la Cernica, acum in preajma Craciunului? Eventual sa faca o milostenie?