O vreme nu m-a prea vizitat AcZ din ratiuni doar de ea stiute.
Undeva pe la jumatatea lunii trecute m-a lovit depresia in freza din mai multe motive asa ca m-am decis eu intr-o zi fara soare ca masa mea de pranz ar merge stropita cu vinul ala negru sec din 2006 pe care il cumparasem cu vreo cateva saptamani inainte. Bun vin…asa de bun incat nu mi-am dat seama ca eram trotilata decat atunci cand am incercat sa ma ridic din fotoliu ca sa raspund la telefon. Nici pana in ziua de azi nu stiu cine a sunat pt ca n-am reusit sa ajung la telefon in timp util.
Cand ma leganam eu asa, plina de gratie si paralizie, catre telefon apare si AcZ cu gura pana la urechi si lacrimi in ochi. Evident ca radea de mine ca asta n-ar plange pt mine nici torturata. N-ar plange ca doar e conceputa de imaginatia mea si eu sunt mai rea din fire deci si AcZ e la fel de « plina » de compasiune ca si mine.
« Iar vii sa faci misto de mine », zic eu.
« Da’ de unde. N-ai nevoie de ajutor, te descurci de minune si singura. Am venit doar sa ma asigur ca nu va trebui sa le explice nimeni alor tai, maine cand vor veni in vizita, de ce odrasla lor e in mai multe pungi de un leu. »
« Dragut din partea ta » balmajesc eu. « Acu’ te rog sa ma scuzi vreo 8 minute dar am putina treaba in singura camera in care tu n-ai ce cauta cu mine asa ca ia un loc si serveste-te cu putin vin imaginar caci pe cel real oricum l-am terminat eu. »
Rezolv problema care nu-mi dadea pace si ma intorc la AcZ.
« De ce n-ai mai venit pe la mine ? »
« N-ai avut nevoie de mine. »
« Si ti se pare ca acum as avea nevoie ? »
« Mai mult decat ai avut pana acum. »
« Ma ierti cat ma intind pe canapea si ma prefac ca ascult ce spui in timp ce probabil voi adormi. Sa ma ierti de pe acum pt ce voi spune si nu va fi pe placul tau. Oricum am sentimentul ca nu voi regreta maine prea multe. Daca ai de gand sa pleci, iar eu dorm te rog sa nu ma trezesti ca sa inchid usa in urma ta. Ia si tu un rand de chei si mi-l dai data viitoare. »
« Sa incui usa ? Eu ? Pe-a ta ? Esti mai beata decat popa la botez. »
Nu prea-mi amintesc eu mare lucru din restul serii dar ce nu-mi amintesc nu cred ca era prea important oricum.
Imi amintesc ca am mai ras putin cu AcZ. Nu stiu exact din care motive. Se poate sa fi fost de vina faptul ca eu sunam disperata pe la diversi prieteni in incercarea de a-i convinge sa plece cu mine din Bucuresti pt cateva zile, sau de a ma autoinvita pe la cei care nu sunt oricum din Bucuresti. Dupa ce am bifat vreo 3 vizite si o plimbare in afara Bucurestiului, a 2 a zi a trebuit sa sun sa le anulez pt ca am realizat ce cu o seara inainte, imi stersese vinul din memorie, si anume faptul ca nu aveam serviciu si deci bugetul meu de austeritate nu-mi permitea sa intreprind nici macar o astfel de calatorie, daramite 4.
Ma bucur ca nici unul dintre cei cu care am vorbit la telefon nu si-a dat seama ca eram trotilata pt ca oricum de felul meu ma comport ca o nebuna, deci nu eram iesita din tiparul original.
Cel mai bun lucru a fost fapul ca AcZ m-a tinut de vorba atat de mult incat pana am adormit s-a dus efectul alcoolului, iar a 2a zi dis-de-dimineata cand au sosit parintii sa-si vada odrasla eram fresh ca din cutie. Nici vorba de mahmureala, de cearcane, de dureri de cap sau stomac.
In timp ce coboram scarile sa-i intampin pe ai mei se posteaza AcZ pe umarul meu cu o intrebare care o ardea f rau : « Auzi, mai bem si azi ? »
« Marsh ca te fac prastie ! »
Chiar daca o mai trimit la plimbare pe AcZ, in realitate o iubesc pt ca sta de veghe in umbra si-mi da peste mana de cate ori fac sau sunt pe cale sa fac vreo prostie.
Undeva pe la jumatatea lunii trecute m-a lovit depresia in freza din mai multe motive asa ca m-am decis eu intr-o zi fara soare ca masa mea de pranz ar merge stropita cu vinul ala negru sec din 2006 pe care il cumparasem cu vreo cateva saptamani inainte. Bun vin…asa de bun incat nu mi-am dat seama ca eram trotilata decat atunci cand am incercat sa ma ridic din fotoliu ca sa raspund la telefon. Nici pana in ziua de azi nu stiu cine a sunat pt ca n-am reusit sa ajung la telefon in timp util.
Cand ma leganam eu asa, plina de gratie si paralizie, catre telefon apare si AcZ cu gura pana la urechi si lacrimi in ochi. Evident ca radea de mine ca asta n-ar plange pt mine nici torturata. N-ar plange ca doar e conceputa de imaginatia mea si eu sunt mai rea din fire deci si AcZ e la fel de « plina » de compasiune ca si mine.
« Iar vii sa faci misto de mine », zic eu.
« Da’ de unde. N-ai nevoie de ajutor, te descurci de minune si singura. Am venit doar sa ma asigur ca nu va trebui sa le explice nimeni alor tai, maine cand vor veni in vizita, de ce odrasla lor e in mai multe pungi de un leu. »
« Dragut din partea ta » balmajesc eu. « Acu’ te rog sa ma scuzi vreo 8 minute dar am putina treaba in singura camera in care tu n-ai ce cauta cu mine asa ca ia un loc si serveste-te cu putin vin imaginar caci pe cel real oricum l-am terminat eu. »
Rezolv problema care nu-mi dadea pace si ma intorc la AcZ.
« De ce n-ai mai venit pe la mine ? »
« N-ai avut nevoie de mine. »
« Si ti se pare ca acum as avea nevoie ? »
« Mai mult decat ai avut pana acum. »
« Ma ierti cat ma intind pe canapea si ma prefac ca ascult ce spui in timp ce probabil voi adormi. Sa ma ierti de pe acum pt ce voi spune si nu va fi pe placul tau. Oricum am sentimentul ca nu voi regreta maine prea multe. Daca ai de gand sa pleci, iar eu dorm te rog sa nu ma trezesti ca sa inchid usa in urma ta. Ia si tu un rand de chei si mi-l dai data viitoare. »
« Sa incui usa ? Eu ? Pe-a ta ? Esti mai beata decat popa la botez. »
Nu prea-mi amintesc eu mare lucru din restul serii dar ce nu-mi amintesc nu cred ca era prea important oricum.
Imi amintesc ca am mai ras putin cu AcZ. Nu stiu exact din care motive. Se poate sa fi fost de vina faptul ca eu sunam disperata pe la diversi prieteni in incercarea de a-i convinge sa plece cu mine din Bucuresti pt cateva zile, sau de a ma autoinvita pe la cei care nu sunt oricum din Bucuresti. Dupa ce am bifat vreo 3 vizite si o plimbare in afara Bucurestiului, a 2 a zi a trebuit sa sun sa le anulez pt ca am realizat ce cu o seara inainte, imi stersese vinul din memorie, si anume faptul ca nu aveam serviciu si deci bugetul meu de austeritate nu-mi permitea sa intreprind nici macar o astfel de calatorie, daramite 4.
Ma bucur ca nici unul dintre cei cu care am vorbit la telefon nu si-a dat seama ca eram trotilata pt ca oricum de felul meu ma comport ca o nebuna, deci nu eram iesita din tiparul original.
Cel mai bun lucru a fost fapul ca AcZ m-a tinut de vorba atat de mult incat pana am adormit s-a dus efectul alcoolului, iar a 2a zi dis-de-dimineata cand au sosit parintii sa-si vada odrasla eram fresh ca din cutie. Nici vorba de mahmureala, de cearcane, de dureri de cap sau stomac.
In timp ce coboram scarile sa-i intampin pe ai mei se posteaza AcZ pe umarul meu cu o intrebare care o ardea f rau : « Auzi, mai bem si azi ? »
« Marsh ca te fac prastie ! »
Chiar daca o mai trimit la plimbare pe AcZ, in realitate o iubesc pt ca sta de veghe in umbra si-mi da peste mana de cate ori fac sau sunt pe cale sa fac vreo prostie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu